Un studiu cantitativ si calitativ al activitatii europarlamentarilor romani in mai mult de 15 luni de cand au primit mandatul, arata ca reprezentantii cetatenilor romani la Strasbourg si Bruxelles par sa fie mai activi. Pe de alta parte activitatile de substanta, cele cu adevarat importante cum sunt rapoartele pe diverse teme, sunt inca destul de rar atribuite eurodeputatilor romani.

Institutul European pentru Democratie Participativa – Qvorum a lansat un studiu, care analizeaza activitatea delegatiei Romaniei in legislativul european in perioada iulie 2009 – octombrie 2010. Studiul imbina analiza calitativa si cantitativa a activitatilor (rapoarte, voturi, declaratii etc.) cu cercetare de teren la Bruxelles

Raportul complet

Cercetarea concluzioneaza ca activitatea europarlamentarilor romani in actuala legislatura este inca nesatisfacatoare. Delegatia Romaniei nu a reusit inca sa isi fructifice al 7-lea potential de influenta pe care il detine in PE, potential calculat prin prisma numarului de deputati si al functiilor detinute;

Prezenta delegatiei Romaniei la sedintele plenare ale Parlamentului European este in continuare foarte scazuta, comparativ cu celelalte state membre, desi se poate constata un trend usor crescator. Astfel, delegatia tarii noastre a terminat primul an de mandat pe pozitia a 26-a (penultima), cu o medie de prezenta de 85,84%, iar in primul trimestru al celui de-al doilea an de mandat se afla pe pozitia a 24-a, cu o medie de 86,71%.

Prezenta individuala a celor mai multi deputati este in usoara crestere, in special dupa momentul mediatizarii activitatii acestora de catre presa din tara. Un exemplu in acest sens il reprezinta Traian Ungureanu (PPE), care a avut o prezenta de 74.14% in primul an de mandat, iar in prima parte a celui de-al doilea an de mandat are o prezenta de 100%, inregistrand asadar o crestere de aproximativ 25%. Intr-o situatie similara se regasesc Viorica Dancila (+15%), Renate Weber (+16%), precum si Adina Valean, Cristian Busoi, Norica Nicolai si Sebastian Bodu (+10%). Regasim, totusi, si deputati europeni a caror prezenta la lucrarile plenare este in descrestere: Ioan Mircea Pascu (-43%), Adrian Severin (-10%) , Claudiu Ciprian Tanasescu (-16%), Rares Niculescu (-16%) si Corneliu Vadim Tudor (-8%).

Per ansamblu, membrii delegatiei Romaniei sunt fruntasi la activitati pentru care nu au nevoie neaparat de sprijinul politic al colegilor de grup politic european sau de Parlament. Astfel, la luari de cuvant Romania se afla pe locul 4, la intrebari pe locul 14, la amendamente pe locul 6 , iar la propuneri de rezolutii pe locul 5. 

In ceea ce priveste activitatile de substanta, desi se contata o usoara imbunatatire a situatiei, eurodeputatii romani se afla in partea a doua a clasamentului. In functie de alocarea de rapoarte, delegatia tarii noastre se situeaza pe pozitia  a 15-a, iar la alocarea de avize pe pozitia a 11-a.

Frantescu spune ca "senioritatea in PE conteaza, si conteaza in special atunci cand se aloca rapoartele, si conteaza si calitatea de specialist intr-un domeniu."

Daca liberalii au o medie ceva mai buna de rapoarte elaborate, social-democratii romani stau mai bine la numarul de amendamente depuse, in timp ce membrii PD-L si PSD au mai multe luari de cuvant.

Doru Frantescu, Directorul IEDP-Qvorum, a explicat ca “cercetarea de teren a aratat ca un factor important al cresterii usoare a prezentei si activitatilor eurodeputatilor romani in ultimele luni este constituit de mediatizarea crescanda in tara a activitatii lor la Bruxelles si Strasbourg. Faptul ca am scapat, cel putin pentru moment, de tiltul de campionii absentelor nu ne incalzeste foarte tare daca eurodeputatii nu incep sa se tina serios de treaba: deocamdata suntem campioni la vorbit, dar codasi la fapte.”

Raportul mai constata ca europarlamentarii romani, asemenea colegilor lor din toate statele membre, voteaza pe linia grupului politic din care fac parte (popular, socialist sau liberal), si nu se grupeaza in functie de nationalitate. Din punctul de vedere al 'europenizarii' (fidelitatea fata de formatiunea politica la care sunt afiliati la nivel european), liberalii au dat dovada de cea mai mare "fidelitate".

Rovana Plumb, europarlamentar social-democrat, a declarat: "Am votat impotriva si votam altfel decat ei [familia politica europeana, n.r.], de cate ori interesul national o cere."

Potrivit institutului Qvorum, europarlamentarii bombardeaza mass media cu informatii asupra declaratiilor pe care le fac in PE. In realitate insa, luarile de cuvant reprezinta un instrument viabil numai in masura in care sunt insotite si de actiuni concrete (redactarea de rapoarte, avize, amendamente), altfel ele au mai degraba caracter propagandistic si sunt contra-indicate.“

Adina Valean, un alt europarlamentar prezent la evenimentul de lansare a studiului, a aratat ca nu doar reprezentantii romanilor in PE mai au de invatat: "Va dura pana cand sindicatele si companiile vor invata sa lucreze cu politicile europene si prin intermediul europarlamentarilor."

"Politica europeana difera foarte mult de politica din Romania, pentru ca este o politica de fond," a mai spus Valean.

Adrian Lungu

[EurActiv.ro]